ochiul
tău blând
când
îmi stai la sân
și îți
îngân
poveștile
de-adio ale vânătorilor
care
caută cerbii
în
umbrele ierbii
umbra
ta către o casă părăsită
ochiul
tău blând
și
palma-nvechită peste care treceau
liniile
strâmbe ale gloanțelor
fine
ca praful de pușcă
simți
cum te mușcă?
simți?
obrazul
pe ceasuri cu zimți
s-ar
odihni, iubito, dar tu
cu
ochiul blând
și
urma ștearsă
rămâi
întoarsă către NU
No comments:
Post a Comment