Sare cât să mă omoare

ciutele decapitate

s-au întors pe lângă sate

și le cheamă pe fecioare

fără mamă

despuiate

foaie verde trei alune

babele să se adune

hora munților din apă

luna coapselor de iapă

carul boilor de tină

se răstoarnă în surdină

ciute, ciute

și cornute

își dau cornul pe lăute

își dau limbile asprite

pe furnici înghesuite

sare cât să ne omoare

un izvor cu apă tare

hora munților din apă

luna coapselor de iapă

ciutele se-ntorc acasă

fă-mă, Doamne, iar, mireasă!

13 ianuarie 2019, Constanța

Pâine, sânge și sare

cu liniștea lui în sandale de piatră

soldatul se-ntoarce la vatră

despoaie un drac

se-mbracă în frac

şi noaptea din urmă îl latră

aproape de pâine şi sare

cu sânge le dă de mâncare

acelora care doar vag

atârnă cu ștreangul de steag

miroase a lupi ce pândesc pe la stână

el doarme de-o zi ȋntr-o rână

despoaie un drac

se-mbracă în frac

şi noaptea din urmă îl mână

aproape de sânge şi sare

și pâine le dă de mâncare

acelora care din dinţi

strângeau să ne fie părinţi

la marginea satului doarme pustiul

soldatul își caută fiul

un înger despoaie

cu sânge-l înmoaie

şi noaptea din urmă-l îmbracă

în straie de viață săracă

și sare le dă de mâncare

acelora care demult

au fost şi acum nu mai sunt

27 octombrie 2017 – 21 decembrie 2018, Constanţa