Ȋntr-o lingură cu apă

înot la nesfârșit ȋntr-o lingură cu apă

și buza mea se crapă

de sete

de-ntrebări

de semnele de carte

care s-au scurs în piramide

și în moarte

odihna mea sub piatra asta moale

se răscolește-n pasul

ce umblă pe-altă cale

copiii care-și taie degetele lungi

înalță zmeie până unde mergi

dar nu ajungi

înot la nesfârșit cu ei de mână

în timp ce toate apele se-adună

3 februarie – 16 decembrie 2018, Constanța

Ape

nu mă puneți pe mine

să stăpânesc ape învolburate ale Tisei

nu știu să curg lin

printre ramuri de măslin

eu doar apropii palmele-n căuș

culeg ape limpezi și reci

să-i dau voievodului să bea

în vreme rea

nu mă puneți pe mine

să stăpânesc apele

când eu sunt apă din apă

și fără voievodul neamului străvechi

sunt ploaie sau râu

care curge în delte

și deltele-n mare stau strajă de ape

stau strajă-ntre mine

și alte popoare

1 decembrie 2018, Constanța

Ape rămase-n ochii ei

Se crapă iar de dimineaţă

Pe buza ta, pe care-o muşc:

Schimbarea apelor la faţă

În ziua-n care mă împuşc.

Se urcă soarele bătrân

Pe coapsa ta, când eu cobor,

Şi nu mai vreau să mai amân,

Iubito, vreau să mă omor!

Acum, cu mâinile-amândouă,

Deschid priveliştea spre mine

Şi-n picătura ta de rouă

Dărâm capelele sixtine.

Dacă nu ştiu a mă ruga,

M-ajută un diavol chior;

În ziua când vei fi a mea,

Iubito, vreau să mă omor!

E linişte. Un cormoran

Se spânzură de stuful ud,

Eu îmi găsesc un bolovan,

Sub care pun trupul tău crud.

Canicula m-a istovit,

Iar puşca mea e lustruită;

Iubito, taci! Eu am murit

Şi tu... aproape fericită.

27-31 iulie 2017, Dunavăţ, Tulcea