O poveste cu ea

umbra ei sângera

câte-un strop de apus

rezemat de-un copac

îi ciopleam din contur

tatăl ei o-nvelea

cu fânețe de vară

mama ei o spăla

cu furtună de rouă

se aude cum plouă

de un veac și ceva

este liniște-n jur

și din lună desfac

o poveste de seară

o poveste cu ea

nici nu știu cum s-a dus

umbra ei sau a mea

9 martie – 16 decembrie 2018, Constanța

Ape rămase-n ochii ei

Se crapă iar de dimineaţă

Pe buza ta, pe care-o muşc:

Schimbarea apelor la faţă

În ziua-n care mă împuşc.

Se urcă soarele bătrân

Pe coapsa ta, când eu cobor,

Şi nu mai vreau să mai amân,

Iubito, vreau să mă omor!

Acum, cu mâinile-amândouă,

Deschid priveliştea spre mine

Şi-n picătura ta de rouă

Dărâm capelele sixtine.

Dacă nu ştiu a mă ruga,

M-ajută un diavol chior;

În ziua când vei fi a mea,

Iubito, vreau să mă omor!

E linişte. Un cormoran

Se spânzură de stuful ud,

Eu îmi găsesc un bolovan,

Sub care pun trupul tău crud.

Canicula m-a istovit,

Iar puşca mea e lustruită;

Iubito, taci! Eu am murit

Şi tu... aproape fericită.

27-31 iulie 2017, Dunavăţ, Tulcea