O glumă descoperită la macroscop

de ce am tendința să vorbesc la per tu

cu ființe bipede ce nu știu să scrie?

tot circul acesta necesită-n grabă

o altă filosofie

dumneavoastră, stimabile,

sunteți deștept

cît timp vi se zbate puțin ochiul drept

nu, nu vă jignesc!

dimpotrivă, chiar nu!

dar cred că sunt mult prea măruntă

și limba mea cruntă

refuză tendința de a vorbi

la per tu

dumneavoastră, probabil,

priviți cum mă-nclin

perspectiva e alta

parol! doar leșin

chapeau!

dumneavoastră nu sunteți prost

doar de-a dreptul cretin

16 septembrie 2018, Constanța

Folosind urmele roșii

este ciudat cum nu trebuie să faci nimic

pentru ca petalele cireșului

să ajungă

pe șotronul copiilor străzii

nu clipi

de prea multe ori

te întrebi

dacă nu cumva

chiar ei au căzut de acolo

de unde?

și anotimpul negru îți răspunde...

15 septembrie 2018, Constanța

Ca să știți

Dumnezeu

când s-a împreunat cu diavolul

a născut un profet

care a-nceput să propovăduiască

despre bibliile îngropate

sub moaștele Paraschivei

și de-atunci

semnul sfintei cruci

se bate invers

10 septembrie 2018, Constanța

La margini de seară cânta o vioară

privește

fluturii care duc iarna pe umeri

și noi

într-un altar de frunze moarte

deschidem porțile cărții

avem ce-avem cu morții

dar nu cu moartea

ne va ține de cald

iar fluturilor le va fi dor

de ghilotină

3 septembrie 2016 – 9 septembrie 2018, Constanța

Mecanismul haotic al umărului de care vorbeai

suferiți, proștilor!

că doar așa veți ajunge la suferința divină

primiți cu brațele deschise

crucea are nevoie de anvergura lor

pentru a sta în picioare

este scris de mii de ani

cum

și de ce

și pentru cine

și cît

rugați-vă

să vă ia suferința înapoi

jocul de-a baba oarba cu Dumnezeu

este o îndeletnicire continuă

suferiți, proștilor!

acceptați

dar măcar nu vă mai rugați

să vă ia suferința înapoi

7 septembrie 2018, Constanța

Liniştea dinaintea apocalipsei

Încă aud ecoul vechi şi trist

În peştera din munţi de ametist,

Acolo unde jaspul se mai coace

Sub iarna învelită de cojoace.

Întinsă pe bezmeticele maluri

Ale pârâului, ce sapă-n valuri-valuri,

Ating cu vârful degetului stâng

Imaginea oglinzii-n care plâng.

Mă-ntreb dacă în casa mea de-acum

Doar liniştea îşi mai croieşte drum;

Pârâul parcă-a stat şi meditează

Cu tot cu trupul meu, ce balansează.

Incendiile toate ard mocnit

Pe munţii-mpăduriţi cu afanit

Şi ciutele mă caută-nfierat

La ora-n care ceasul mi-a sunat.

Se stinge lumea verde şi banală.

Apatic, în pârâu, se toarnă smoală,

Iar noaptea îşi dă soarele deoparte;

Apatic gust şi eu din viaţă-moarte.

16 septembrie 2016 – 4 septembrie 2018, Constanţa

Corespondențe

cei care se cred genii

s-ar putea chiar să fie

pentru că sunt nebuni

și nu au noțiunea de modestie

nu se deosebesc de ceilalți

pentru că nici măcar nu-i vezi

trebuie doar să crezi

că undeva

într-un film care se derulează

de-a-ndoaselea

cărțile se deșiră în picturi de Goya

și geniile se vindecă

de paranoia

1 septembrie 2018, Constanța

Ceva anume

e nevoie de fiecare om

pentru ceva anume

de exemplu

cineva care să știe

cum se ridică din spume

avatarul nefericiților

de cineva care mormăie

nu numai în somn

de cineva care bâiguie

despre orbită

cum că ar fi fost construită

din amalgamuri de cuarț și pirită

e nevoie să fim indulgenți cu aceia

care slăvesc femeia

degeaba, aș zice

ea știe să se ridice

din păcura morților

bărbatul îi întinde o mână

așa se face

ea se încăpățânează și zace

ani la rând pe ascuns

într-un carusel neuns

e nevoie de oameni

pentru ceva anume care

ne trage înapoi

oricât de sarcastic ar fi anotimpul

ziguratelor inundate de ploi

31 august 2018, Constanța

Fragment 13

         Observați cum se împletește acest coș de nuiele! Jur pe toți sfinții Nicolae că balta are pește. Și peștele are Balta lui. Bafta lui că este ca laptele. Spuma îl ține în viață. El privește de după gratii. Și toți îl ajută să trăiască. Ei fac spume din cele mai rafinate, aproape intelectuale și apoi se plâng. Și se uită. Pe geam, pe drum, pe onoarea mea.

         Dacă mă întrebați de unde știu, este simplu: au dat în scris. Până n-au mai putut. Au ostenit, au ostenit bine, apoi au dat iar.

         Mă aflu totuși ȋntr-o încurcătură. Frisoanele și Frisonii, specie rară de altfel, se întâlnesc la Sediul Central pentru dezbateri periodice. Varga doar se arată. Alluminati, cum sunt cunoscuți în cercurile deschise publicului, cultivă doze de întuneric până se crapă buza paharului. Paharnicul, un fel de dumnezeu de rezervă, are la piept, pe dinăuntrul cojocului, un sufertaș cu multe ace. Pentru toată Frisoneria.

         Trebuie căutat capul de moluscă. Am început trierea. Ață albă avem, nu mai rămâne decât să-l coasem bine de perdea. Perdeaua lor. Mie îmi place fără.

20 iunie 2018, Constanța

Never Friends

through a mirror of ice

sunset rolling afar

there is much to the known

as there is to the heart

taking part in a gambit

of mischievous dice

rolling over again

and again

and again

on the floor where she lies

where she cries

little is

a peculiar bed

crawling under the window

yes, we can seal

in a silly bouquet

all the arms we've rejected

all the throats missing hands

you and her in the foreground

me and you

never friends

3^rd June 2018, Constanta, Romania

Dogmatic Silence of Children

watch these crooked children

how they carry the labour of a century

parents are silent

or went mad

watch these crude children

and tormented as a hill's bottom

brushed by waters

there is no steed

to ask for nails into his bridle

it is our turn

to grind

and die

as we would have never been born

drained is the beginning hour

of a world that seems to haste

towards an aberrant drift

watch the squatted daughter

as she begs for water and light

we are to blame!

in vain

drained is the beginning hour

of a world that seems to haste

from bone to bone

to no avail

1^st June 2018, Constanta, Romania

(translated from ”Dogmatica tăcere a copiilor”)

How to come across the set of rules that keep you alive but not awake

I pity the ones that love me too late

but the ones that adore me the most

if some sort of vanity comes across

then I shall carry the nails for my coffin

cremate me today and play with my ashes

though building a wheel for the ones with no legs

might cause a disruption in finding a splinter

a so perfect splinter for blinding the man

that's already blinded by tears and destruction

your face almost fading

your face, but your eyes

I carry the night and the nails for my coffin

chasing together some dimming light

21^st May 2018, Constanta, Romania

Moonstone

my beloved demon

look at that moonstone

go ahead

grab it, hold it

squeeze it until it bleeds night

kiss it until it weeps nightmares

and hear my whispers

"humans touch me

with sparrow feathers"

my ankle

the shape of a thistle

look

it succumbs into dark mirrors

"humans kiss my bottom lip

before and after a drink or two"

it's you

who's here

who's bestowed secluded alleys

in front of my feet

don't let the moonstone sneer

"humans die before they live

and after that they die some more"

don't you adore my shoulder bare?

my endless demon

come to me

and hide my eyes

into your eyes

into these thousand lies

that crumble in a pleasant chase

I have no grace

to rip the stones we batter

here in my arms

oh, damn you,

how you shatter!

17^th May 2018, Constanta, Romania

Duplicate

unbearable moments

of befriending with razors

across my skin

the puppets are dancing

not holding hands

me in between

beheading the snowman

the master of sands

abiding to gravity

not now, but then

please, let me in

unfold my virtues

one by one

and as you pin

my sanity

into a silent black sun

pray for these moments

you, demon who torments

my nightmares in white

pray as you run

15^th May 2018, Constanta, Romania

Chaos

arranging chaos by chaos

chaos's got no limits

what are its borders?

chaos is un patterned therefore I can assign any pattern I would like to it

is its center a border itself?

we have to be chaotic to explore chaos (rules of flexibility apply)

how do we manage its borders?

do we want that?

do we need its border, if we are willing to explore it?

do we want this to end?

         YES: find borders

         NO: fuck borders

suicide is a border

if we like chaos, we don't end it

we keep it to ourselves

how do we handle chaos?

do we want this?

         YES: there is no chaos --> borders

         NO: accept chaos

put chaos aside when world is coming in

12^th May 2018, Constanta, Romania