Stăpânii

dac-o lumânare se aprinde

pe la miezul nopții ce se-ntinde

pot să deslușesc prin ochii ei

încolțirea florii de polei

și se întorcea cu grijile

ȋntr-un coș de nuiele

rupte din mijlocul curții cu stele

își sufleca mânecile

pentru apa rece-a fântânii

din care dădea de băut

tuturor copiilor lunii

dacă se aprinde-o lumânare

în același semn de întrebare

pot și eu să scutur de ruine

marginile nopții cristaline

poate undeva lângă o treaptă

luna plină veșnic o așteaptă

și apoi pleca departe cu grijile

ȋntr-un coș de papură subțire

până își veneau în fire

copiii rămași lângă fântâna de stele

toți se-ntrebau unde este

apa rece-a fântânii

dar nimeni nu-ntorcea privirea

înspre iedera din care

înmugureau stăpânii

4 martie – 27 septembrie 2018, Constanța