diavolii
zgârie întunericul
cu
unghiile lor lungi
până
apar dimineţile
în
pantaloni scurţi şi în dungi
contrar
celor patruzeci de zile de post
mă
pot căsători cu ea
este
albastră şi moale, ca piatra
din care Dumnezeu ciopleşte o stea
şi
răscrucile toate, mai puţin una,
apar
şi dispar într-o noapte
în
care copiii se-ntreabă
ce
este aceea o moarte
hai
să închidem ochii acum
într-un
borcan transparent
şi
când îl agităm de sărbători
colindele
şi rugăciunile
să
nu-nsemne mai mult
decât
un decor abuziv şi strident
mamă,
tată
eu
îmi doresc o fată
cu
sânul pe-afară
uşor
despuiată
care
să mă-nveţe să zgârii
întunericul
meu
şi
apoi să o mârâi
s-o
adulmec din spate
ca o
javră bătrână
dragă
mamă, să aibă
ridul
tău de pe mână
dragă
tată, sunt prost
au
bătut în biserici
două
clopote gemene
care
par să îţi semene
ea
acum se dezbracă-n tăcere
pe
marginea patului meu
ce
iubire căzută din lună
între
coapsele lui Dumnezeu!
No comments:
Post a Comment