tu o
să mori
și
voi lăsa ca testament
buchetul
anemonei de ciment
apoi
să-mi pui la căpătâi
lumina
nopții nimănui
acum
sunt între rai și iad
pe
nicio frunză nu mai cad
doi
ochi închiși în nufăr
și
nufărul cu grijă pus în cufăr
tu
dacă vrei
la
nunta mea
să
demontezi stea după stea
și
să mă pui în locul lor
când
luna urcă, eu cobor
în
palma ta cu gust de ieri
ce
poți să-mi ceri
mai
mult decât eu sunt când nu mai sunt
umbre
de stele pe pământ
22
octombrie 2016 – 19 ianuarie 2019, Constanța
No comments:
Post a Comment