La mulți ani, mamă!

la mulți ani, mamă!

bag seamă

ai îmbătrânit pe dos

carnea care-ți stă cuminte pe os

mă cheamă

la mulți ani, mamă!

sau du-te în depărtare

acolo unde

glasul dumnezeului se-ascunde

la mulți ani, mamă!

să nu-mi dorești nimic

chiar dacă nici tu nu suporți

am timp

la multe morți!

3 noiembrie 2018, Constanța

Dumnezeu în genunchi

și Dumnezeu îngenunchează

la porțile raiului

a-nnebunit

nu își mai recunoaște casa

și nu își mai aduce-aminte

de sutele de morminte

pe care le-a încredințat

celor care s-au grăbit

să ajungă la el

și Dumnezeu îngenunchează

la porțile raiului

scoate chibritul

oprește ploaia

nici măcar schitul

nu are gardul atât de înalt

și-atât de departe

de îngerii întinși

pe asfalt

2 noiembrie 2018, Constanța

Mie-mi plac ploile acide

fanfaronada unor gălbejiți

m-adună de pe drumuri

cu baobabi înalți ca niște tunuri

mai trist e anul morții

cred și eu

de seceta aceasta infernală

se ofilesc homerii de prin școală

decapitându-l iar pe Deceneu

nu am uitat nici palma de asfalt

din care crește grâu

pe-acolo mai trecea odată râu

cu malul dezgolit și foarte-nalt

ah!

ce timpuri numai bune de oftat

la fiecare ploaie cu acid

dar până și o iederă pe zid

nu scapă de tărâmul înghețat

și toate-mi sunt de pus astăzi la rană

cu trenul mă pornesc și eu la drum

ca mâine niciodată

dar acum

îmi este noapte moartea curtezană

27 februarie 2017 – 30 octombrie 2018, Constanța

Atelierele de creație

în ateliere se construiește

o altfel de pardoseală

în funcție de acoliții

care mută fierăstrăul

lăsat cu bună știință

pe muchia chepengului

în ateliere nu este niciodată

liniște

mereu se nasc discuții

care duc la revoluții

câștigate de cel mai muncitor

pe când în laboratorul

propriei conștiințe

maestrul se pune la încercare

așa că am și eu o întrebare

câți au curajul s-ascundă cheia

sub un preș pe care se calcă doar cu pantofi

de bună calitate?

această formă de libertate

mai puțin cunoscută în atelierele de provincie

mai mult dezbătută în paginile ziarelor de scandal

și foarte necesară pentru confirmarea

laboratorului propriei conștiințe

niciodată având încheiere

totdeauna având un final

26 octombrie 2018, Constanța

Mă simt aproape

mă simt aproape

de linia orizontului

pe linia frontului

se întreabă copiii

dacă au loc în sacii de dormit

ei ridică din umeri

apucă funiile cu două mâini

și își încolăcesc picioarele pentru a se proteja

de cei care le caută cu disperare

majoritatea știu

că doar așa se moare

poate că demnitatea are sens

pe alte meleaguri

în alte epoci

nicidecum în era copiilor care

se ascund în sacii de dormit

și ne învață cum se moare

24 octombrie 2018, Constanța

Prezentul rece

nu știu de ce mă-ncântă

istoria prezentului rece

nici nu mă mai întreb

ce se petrece

cândva m-aș fi temut de săbii

trecând prin frunți regale

azi

câteva corăbii

se-opresc în Gibraltar

pe urmă pleacă iar

departe

reci fantome

balene ucigașe

se-așază fără teamă

de-a curmezișul

în triburile mayașe

și totuși

ce mă-ncântă

istoria prezentului rece!

atât de clară dintr-o dată

atât de bine așezată

așa cum te așezi cuminte

la coadă la morminte

23 octombrie 2018, Constanța

Cântec pentru leagănul morții

atunci când libelula a zburat

s-au sinucis toți macii din grădină

și razele de soare-n ghilotină

s-au stins treptat când m-au decapitat

o ticăloasă fără nicio vină

cu haine și minciuni de-mprumutat

această lume care-a separat

prostimea de o sursă de lumină

ne întrebăm ce oare s-a-ntâmplat

cu noi care ne ducem spre gunoi

un silogism, o dogmă, un păcat

nimicul poate fi verificat

atunci când ne uităm mai mult la noi

prin prisma unui fals triumvirat

19 decembrie 2016 – 19 octombrie 2018, Constanța

Mother and Father

mother and father

praying together

for children that bathe

in mirrors

in arms

that reach to their bones

a thousand Simones

could not override

my wisdom and pride

this is like the end

of eras that fly

in each other’s cry

mother and father

not passing by

not passing by

17^th October 2018, Constanta, Romania

Balloons

beware

we are small

we play with the gods

but I am the doll

that rolls on the floor

rolls in attempts

to reach the balloons

that sometimes will reach

gods with their spoons

beware

we are small

and yet

we stay tall

17^th October 2018, Constanta, Romania

Ursuline printr-o fereastră

haosul apare în focul tribului tău

și dispare în cenușa

care devine obicei

de cultură

pentru că suntem anonimi

deși conducem legea

spre a ne ști unii cu alții

existăm prea puțin

pentru a fi

ori pentru a ști

că pentru a muri

de câteva ori și foarte bine

este nevoie de antrenament

ȋntr-un stabiliment

cu ursuline

8 octombrie 2018, Constanța

Custodele care aduce premoniții de sus

am crezut că amărăciunea

se transmite genetic

ȋntr-o zi am spart oglinzile

cu oglinzile trecutului

și am așteptat roadele amărăciunii

câteva povești trăite pe margini

câteva tangaje ori turnuri de turnir

cam la fel de meticulos îți decorezi camera

în care nu inviți

pe nimeni

8 octombrie 2018, Constanța

Mâini colțuroase așteaptă țigănci

femeia îmi citește în cafea

de dimineață de la ora nouă

apoi îmi dau o pâine pe din două

și mă gândesc la moarte și la ea

copacul meu din curte putrezește

și astăzi Dumnezeu plânge cu noi

te cere iadul înapoi

uite cum crește

această raniță de lemn

care se duce la război

să fie semn că nimeni nu-i de veghe

la o distanță de un infinit și-o leghe?

femeia îmi citește în cafea

de dimineață de la ora nouă

aș vrea să pot să-i spun să tacă

îmi este teamă că-și ia moartea după ea

și pleacă

8 august 2017 – 2 octombrie 2018, Constanța

Rugă pentru cei ca mine

am respectat dorința Creatorului

de a-mi iubi aproapele

așa că

atunci când am văzut pe cineva

că suferă mai tare

l-am ucis

30 septembrie 2018, Constanța

Stăpânii

dac-o lumânare se aprinde

pe la miezul nopții ce se-ntinde

pot să deslușesc prin ochii ei

încolțirea florii de polei

și se întorcea cu grijile

ȋntr-un coș de nuiele

rupte din mijlocul curții cu stele

își sufleca mânecile

pentru apa rece-a fântânii

din care dădea de băut

tuturor copiilor lunii

dacă se aprinde-o lumânare

în același semn de întrebare

pot și eu să scutur de ruine

marginile nopții cristaline

poate undeva lângă o treaptă

luna plină veșnic o așteaptă

și apoi pleca departe cu grijile

ȋntr-un coș de papură subțire

până își veneau în fire

copiii rămași lângă fântâna de stele

toți se-ntrebau unde este

apa rece-a fântânii

dar nimeni nu-ntorcea privirea

înspre iedera din care

înmugureau stăpânii

4 martie – 27 septembrie 2018, Constanța

Ȋntr-o după-amiază oarecare

istoriile se scriu

lângă sobe de teracotă

și mese goale de lemn

ca un îndemn

care perpetuează

amiază după amiază

se scriu pentru a fi citite

pe ascuns

de cei care n-au nevoie să ceară

dreptul de a cânta la chitară

e de ajuns

pentru a trece mai departe

ȋntr-o după-amiază oarecare

când liniștea din jurul tău

devine semn de întrebare

26 septembrie 2018, Constanța

Reverie

se șterge pământul de ochii mei

și se-așază la masă

își taie liniștit o felie din copii

o întinde pe un fel de pâine

închide ochii mei și murmură un fel de rugăciune

apoi, cu un tăciune,

se-nfruptă pe nerăsuflate până pocnește

el doar așa primește

istoria nefericiților îngropați cu scandal

după o noapte și-o zi la spital

6 octombrie 2016 – 25 septembrie 2018, Constanța

Traseul propagandei nemțești

să desenăm împreună traseul

propagandei nemțești

și apoi să lăsăm în paragină sticla

fărîma de sticlă din ochiul minții

mi-am întrebat părinții

cum e să respiri gaz lacrimogen

e ca o iubire venită de-aiurea

un fel de sindrom suedez

reiterez

desenul traseului propagandistic

ar trebui executat cu două mîini stîngi

într-un fel aforistic

într-un fel care te face să plîngi

și-apoi s-o-ntrebăm pe Angela

despre bănci de organe

organe trimise pe lună

în dumnezeii lor de lampioane

sau pur și simplu să lăsăm în paragină sticla

fărîma de sticlă din ochiul minții

ca mai apoi să avem motiv

să ne întrebăm părinții

despre cum se dansează în pielea goală

pentru cazanele cu smoală

din care poți face săpun și alte nemernicii utile

care acum se dau democraților

pentru un pumn de vopsea aruncat pe steaguri

în schimbul unui pumn de pastile

30 august – 25 septembrie 2018, Constanța

Ȋntr-o noapte

mă-nțeapă lumina cu bolduri amare

o lună ursuză, de peste hotare,

mă-ngână de sus

și ceasul dislexic

m-arată pe mine

mimetic mă-ngână

tâmpit și neghiob

îmi dă peste mână

mă dau în scrânciob

ne dăm împreună cu ochii-n pământ

în umbra de lună

în dâra de vânt

mă-nțeapă lumina cu ace de os

din pietre, sulfina târăște pe jos

drumul de abur

drumul murdar

din ochiul de fagur și pasul amar

6 mai 2017 – 25 septembrie 2018, Constanța

Îmbuteliem papilele gustative ale îndoielii

am tatonat puțin terenul celor privilegiați

până când s-au prins

că mă jucam cuminte

cu sfori despre care

nu prea se știa înainte

am acceptat pauzele dintre două înghițituri

crezând cu tărie că se pot drege

dar degeaba

trebuia să înșurubez dopuri de plută

până uitam de mișcarea de revoluție

persecuție!

mi-am zis și am plecat

în acel spațiu terestru

care seamănă cu un hambar

pentru oameni de pâine

unii îl numesc „acasă”

eu doar mă bucur că este

și pentru ziua de mâine

24 septembrie 2018, Constanța