nu-i
așa că invidiezi
meduzele
buhăite la mal
tu
iubești marea
soarele
căldura
scârboasă a întregii
lumi
nimic
nu te face
mai
bun
ca
stăruința în rămășițele
nopții
eterne
nimic
nu te înalță
mai
repede
ca
urmele sângelui tău
pe
perete
inutil
să-mi vorbiți de flori
și
păduchi
colosala
mizerie se dezvoltă
la
cald
contribuiți
cu prisosință
de
pe acest scaun înalt
curat
este frigul
curată
e moartea
le-mbolnăviți
cu lumini, bucurii
ce
bine ar fi
dacă
nu am mai fi!
17
februarie 2019, Constanța
No comments:
Post a Comment