Despărțire în tandem

Se mai despart iubiri țesute-n borangic

O brumă deasă cade peste noi

Dar suntem pregătiți să mergem la război

Iubito, n-a rămas din noi nimic.

Se-aude-n goarna vremii o amintire, vag,

Se-aud pe drumul nostru numai ploi

Se-ntoarce iarna lungă și fulgii în convoi

Se-opresc, iubito,-acasă, lângă prag.

Privim, privim, privim, dar nu ne înțelegem

Tu – nicăieri, eu înspre albe gloanțe

Pe străzile pustii se mătură speranțe

Și vocile plăpânde ni le dregem.

Tăcerea ta, iubito, e veșnic ne-nțeleasă

Și totuși lângă tine sunt iubit

O vrabie de iarnă se pare c-a murit

Și totuși lângă tine sunt acasă.

Cutremurul se-ntâmplă din pașii în cadență

Mă-ntorc sau voi pleca, mă-ntorc la tine

Degeaba plouă des, degeaba ninge bine,

Se-anunță anotimpuri de clemență.

4 septembrie 2016 – 20 noiembrie 2018, Constanța

Better than Her

we are not so far

only a moon away

we can share it, we can pass it to each other

this is a way of sharing your moon

you are my muse

and I don’t know if this is true

but you might be

in some sort of a tree

the moon was first

and you might be

better than her

better than me

21^st April – 20^th November 2018, Constant, Romania

Taie și tu

am obosit de atâtea copci

pe care trebuie să le desfac limbii

nu mai vorbește coerent

poate undeva, în ciment,

se revoltă constant

câte un diletant

dar de aici și până la corectitudine politică

este cale de o dilemă

de natură mioritică

stai pe margine

ai timp să operezi

multitudinea de cirezi

care se-ndreaptă spre abatorul unui limbaj

care nu duce lipsă

de tiraj

20 noiembrie 2018, Constanța

Lecția de diligenție

gândurile unui filosof

nu se pot domestici

doar cu zahăr tos

cum nici pe șeful de partid

nu-l poți liniști

doar c-un os

dar îi pot arăta oase

care țin loc de case

mugurilor de ferigi

dacă la mine strigi

am desființat începuturile de apocalipsă

ale mamei, cu privirea fixă

îți pot arăta steagul

pe care îl întoarce noaptea pe dos

el se gândește tot la os

să nu care cumva

să-mi amintești de filosof

el și-a găsit odihna

în cartierul meu limitrof

20 noiembrie 2018, Constanța

După gratii Europa

nu-s doar eu

nu doar eu văd

limba neagră-a lui Irod

cum se-ntinde ca o noapte

peste graurii de zi

Galileo-a vrut copii

nimeni nu mai vrea acum

focul care nu dă fum

are locul între gratii

ce pramatii!

nu se știe

cât va mai dura acidul

pe figura comunistă

a celui ce-a ordonat

alfabetic genocidul

19 noiembrie 2018, Constanța

Sinucigaşi de zece

şi toate-aceste frici

ori zdrenţe ale lor

stau mărturie azi

dovada cioclilor

că nimeni n-ar dormi

în altă viaţă rece

decît mama de fii –

sinucigaşi de zece

şi toate-aceste spaime

ori zdrenţe ale lor

vor ţine cald în haina

prea sărăciţilor

un somn impertinent

se fură pe la nouă

cînd toți muncesc strident

şi cînd strident îmi plouă

eu nu ştiu altă limbă

ori ştiu, dar voi fi mut

căci omul care-ascultă

îmi pare priceput

şi nu ştiu altă ţară

mai bine ca pe-aceea

prin care umblă goală

sărmana Filofteia

cu toate-aceste frici

ori zdrenţe ale lor

vă spun că nu acum

e ziua-n care mor

şi nici în locul vostru

nu aş putea muri

pentru că „Tatăl nostru”

e-al mamelor de fii

dar cred că-mi pot da duhul

încet, măcar puțin

cu toate-aceste frici

cînd pleacă și cînd vin

la nesfîrșit povestea

vă minte şi mă minte

dar iată că sfîrşitul

în toate se resimte

16 iunie 2017 – 17 noiembrie 2018, Constanţa

Where to Die

they can rip my tongue

but not my language

I pray to God in His

and if they push me into the abyss

I will survive

I will abide just for awhile

my pride will burn their hands on me

and the other face of sweet eternity

shall thrive

above the clouds we bear

I’ll die at home

but you’ll die where?

16^th November 2018, Constanta, Romania

One Day

one day my people shall be free

I feel it as a summer breeze

their heart in bloody hands be squeezed

like lemons that are finding home

into my tea

at five o’clock

no sheep in flock

shall rescue us from what is done

and if I go, not all be gone

one day, my people shall be free

like how we always used to be

we fought our battles never lost

we don’t know death

without a cost

one day

my people shall be free

rebuilding Europe’s history

16^th November 2018, Constanta, Romania

Cât de frumoasă

Versuri: Lorena Craia
Muzică și interpretare: George Octavian Palfi

Festivalul Național Bistrița Folk

16 noiembrie 2018, Centrul Cultural Dacia, Bistrița

Ceva de spus despre noiembrie

în anul acesta

vine iarna mai greu

parcă a-ncetinit

obosită

rugându-se la Dumnezeu

dar vine

chiar dacă fulgii se topesc

dintr-o dată

pe crucea de lemn

unde bunica șade îngropată

și o primesc

pentru că trebuie să-i povestesc

despre cât de rece i-ar putea fi

bunicii

dacă nu ar veni

16 noiembrie 2018, Constanța

Liniștea, mâhnirea sau umbra nucilor

cafeaua-nvolburată ȋntr-o cană

o rugăciune-n strană

un pian

rostogolindu-se pe scări de porțelan

parcă adie la fereastră

o pagină de testament

o piatră dintr-un monument

sau un grăunte de nisip

care se-ncurcă-n rămășițe

băgate în cuptoare

vreți

să ne lipsim și de poeți?

și totuși

ce se-ntâmplă, oare?

nimic

e doar cafeaua-nvolburată ȋntr-o cană

lângă o poezie

scrisă-n goană

16 noiembrie 2018, Constanța

Între nopți

mâine o să beau cucută

cu-o diavoliță slută

iar spre seară

o mioară

o să-mi cânte din vioară

mamă unde mă mai duci

printre draci printre năluci

tata moare

și mă doare

chinga zmeului călare

astăzi mă ascultă vântul

mâine poate și pământul

și vuiește

ochi de pește

când gerul se domolește

mâine o să beau pelin

stors în buza unui crin

astăzi vântul

și pământul

îmi adună tot cuvântul

9 aprilie 2017 – 11 noiembrie 2018, Constanța

Somnambuli

ciocănitorile culeg

din viermii care stau cuminți

măcar aceștia înțeleg

cînd moartea-i scuipă printre dinți

într-o perplexă armonie

de violine albăstrui

înnumăr plopii nimănui

aleile bătute-n cui

duc tot acolo unde mie

mi s-a părut c-aud povești

cu iz bolnav și amărui

m-au rașchetat din păpădii

în anotimpul cu stafii

noi toți credeam că sunt copii

flămînzi și goi

dar ce nu știi

este cuibarul de sticleți

ce odihnește-ntre pereți

și noi, ca fiecare-n parte,

îl căutăm și după moarte

14 martie 2017 – 8 noiembrie 2018, Constanța

Am citit

au rămas necitite

câteva scrisori

aruncate de-aiurea

printre câteva flori

s-au uscat patru mere

pe o masă la geam

eu mă-ntreb dacă știi

cum eram

o albină citește

testamentul viorii

a murit pe o bancă de lemn

eu mă-ntreb dacă știi

cum ridici păpădii

până-n locul în care

cu luna pun semn

am citit

am citit

totuși eu te-am iubit...

5 noiembrie 2018, Constanța

Când se scutură caișii

câteva zile

ea a rămas nemișcată

ȋntr-o agată

se ruga pe ascuns

la câteva pietre

să-i încerce gustul

de apă fierbinte

ea era cuminte

fără o mână pe sân

fără o palmă pe gât

era cuminte și-atât

câteva zile a durat

până caisul din dreptul ferestrei

s-a scuturat

și pe aleea pe care

zăboveau trecători

ea era tot acolo

de-atâtea ori...

5 noiembrie 2018, Constanța

Firavă, tu, iubita mea

firavă, tu, iubita mea

topește-te în fulgi de nea

apoi prelinge-te pe gât

ca un pârâu nepriceput

să mă atingi și să adii

ca puful alb de păpădii

când treci prin ploaia de april

ca o privire de copil

firavă ești, iubita mea

dacă mă-ntind, nu întreba

ascult, aproape de pământ,

furnici și greieri galopând

să mă atingi și să te-așezi

cu fulgii negrelor zăpezi

la pieptul norului din ape

unde-a-ncetat să se adape

o salcie cu gâtul lung

pe care nu știu s-o ajung

firavă, tu, iubita mea

nu te mai văd pe nicăieri

de nouă ceasuri și ceva

de nouă ceasuri și ceva

30 octombrie 2016 – 4 noiembrie 2018, Constanța

Pe drum se duce vestea porumbeilor

copiii se-ascundeau prin tomberoane

de teama celor care încă urlă

și diavolii priveau de la balcoane

cum noaptea se târa ca o șopârlă

ne mușcă din secunde fără milă

înghite din asfalt urme de pași

în spatele bisericii-o copilă

se roagă pentru lipsa de urmași

rămânem dumnezei în plină stradă

balcoanele se-acoperă de fum

nu este nici măcar o cruciadă

în numele a ce se-ntâmplă-acum

dar pare-a fi continua paradă

a oaselor ce-au obosit pe drum

8 februarie 2017 – 4 noiembrie 2018, Constanța

La mulți ani, mamă!

la mulți ani, mamă!

bag seamă

ai îmbătrânit pe dos

carnea care-ți stă cuminte pe os

mă cheamă

la mulți ani, mamă!

sau du-te în depărtare

acolo unde

glasul dumnezeului se-ascunde

la mulți ani, mamă!

să nu-mi dorești nimic

chiar dacă nici tu nu suporți

am timp

la multe morți!

3 noiembrie 2018, Constanța

Dumnezeu în genunchi

și Dumnezeu îngenunchează

la porțile raiului

a-nnebunit

nu își mai recunoaște casa

și nu își mai aduce-aminte

de sutele de morminte

pe care le-a încredințat

celor care s-au grăbit

să ajungă la el

și Dumnezeu îngenunchează

la porțile raiului

scoate chibritul

oprește ploaia

nici măcar schitul

nu are gardul atât de înalt

și-atât de departe

de îngerii întinși

pe asfalt

2 noiembrie 2018, Constanța