ciocănitorile culeg
din viermii care stau cuminți
măcar aceștia înțeleg
cînd moartea-i scuipă printre dinți
într-o perplexă armonie
de violine albăstrui
înnumăr plopii nimănui
aleile bătute-n cui
duc tot acolo unde mie
mi s-a părut c-aud povești
cu iz bolnav și amărui
m-au rașchetat din păpădii
în anotimpul cu stafii
noi toți credeam că sunt copii
flămînzi și goi
dar ce nu știi
este cuibarul de sticleți
ce odihnește-ntre pereți
și noi, ca fiecare-n parte,
îl căutăm și după moarte
14 martie 2017 – 8 noiembrie 2018, Constanța
No comments:
Post a Comment