-n suflet naufragiază;
Închide geamul, trage storul,
Priveşte-n zborul lui condorul!
Şi s-a tot dus, atât de sus,
De toate tainele răpus
Şi am privit necontenit
La zborul tău de neoprit...
Zburai cu el pe şapte ape
Şi din pianul fără clape,
Într-un ecou, o sonatină,
Se auzea spartă-n surdină.
Un timp îmi cere azi recurs –
Un veac ce parcă nu s-a scurs,
O vreme tulbură-ntre noi,
Pentru secunda-n care voi
Adulmeca putredul pod,
Sub care seara, în năvod,
Voi prinde, poate, cerul viu
Al unui peşte auriu:
În suflet naufragiez,
Iar pe nisipul de orez
Voi căuta clepsidra ta,
Cu timpul nostru, scurs, cândva...
12-24 august 2016,
Constanţa
No comments:
Post a Comment