la o
cramă
un
necunoscut rostogolea
un
butoi cu melancolie
pe
scările pe care urcă
şi
coboară
viţa
de vie
nobilă,
albastră, obscenă
la
intrare
doi
copii de cerberi
sorbeau
liniştiţi măduva
unui
pensionar adormit
obscen
şi nefericit
cu o
liră am cumpărat
preşul
galben tocit
şi
i-am cântat
i-am
tot cântat
aplecat
şi-ndurerat
de
mama fiului meu
moartă
demult
căci
de mult n-o mai ştiu
n-o
mai văd
n-o
mai vreau
în
colţul patului meu fumuriu
28
iunie 2017, Constanţa
No comments:
Post a Comment