Şi-am măsurat de jur şi împrejur,
Sicriul să nu aibă vreun cusur
Când ne vor putrezi oase puţine.
Ca la un scurt popas însângerat,
Maria-şi pieptăna părul de vată;
Nici nu mai e ce-a fost şi ea odată:
Cucoană părăsită de bărbat.
Mai sus, înspre o baltă cu brotaci
Şi apă sălcioasă ca un vin,
O lună-şi prelingea din sânul plin
Ce-a mai rămas din tinerii burlaci.
Mă uit la ceas. E ora nopţii reci.
Copiii se ascund prin crăpături.
Noi tragem două-trei înjurături,
Apoi ne adormim, zâmbind, pe veci.
No comments:
Post a Comment